De vom lua aminte cu atentie la
Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie,
vom vedea ca de la inceput si pana
la sfarsit un singur scop are: sa
duca la impartasire pe credinciosii
crestini adunati. pentru ca si
rugaiciunile pe care preotul le
citeste in taina, si ecfonisele si in
scurt toate sfintele rugaiciuni,
toate sfintele lucrari si randuielile
care se savarsesc aici, acest lucru
arata.
La rugaciunea, care se numeste a
celor credinciosi, se spune: "Da-le
lor (adica credinciosilor) ca
totdeauna sa-Ti slujeasca cu frica si
cu dragoste si fara de pacat si
neosanditi sa se impartaseasca cu
Sfintele Tale Taine". In rugaciunea
care urmeaza dupa savarsirea
Sfintelor Taine zice: "Ca sa fie celor
ce se vor impartasi spre trezirea
sufletului si spre iertarea
pacatelor", adica Sfintele acestea sa
se faca credinciosilor, care se
impartasesc, spre curatirea
sufletului si spre iertarea pacatelor.
Rugaciunea dinaintea Sfintei
Impartasanii zice: "Si ne
invredniceste prin mana Ta cea
preacurata sa ni se dea Preacuratul
Tau Trup, si Preaicinstitul Tau
Sange si prin noi la tot poporul
Tau".
Iar la ecfonise de asemenea, cand
striga catre popor, ca din partea
Domnului: "Luati, mancati, acesta
este Trupul Meu si beti din acesta
toti, acesta este Sangele Meu;" si
cand, tinand in maini sfantul Potir
cu de viata facatorul Trup si Sange,
iese in sfintele usi si aratandu-l
poporului il cheama la Sfanta
Impartasanie strigand cu mare glas:
"Cu frica lui Dumnezeu, cu
credinta si cu dragoste apropiati-
va" adica veniti cu frica de
Dumnezeu, cu credinta si cu
dragoste sa va impartasiti cu
Dumnezeiestile Taine.
Dupa Sfanta impartasire, preotul si
poporul multumesc lui Dumnezeu
pentru acest mare Har de care s-au
invrednicat. Si poporul
multumeste: "Sa se umple gurile
noastre de lauda Ta, Doamne, ca
ne-ai invrednicat a ne impartasi cu
Sfintele, Nemuritoarele si
Preacuratele Tale Taine". Iar
preotul zice: "Drepti, impartasindu-
ne cu dumnezeiestile, Sfintele,
Preacuratele si de viata facatoarele
Taine, cu vrednicie sa multumim
Domnului".
Dar si cantarea Heruvicului, care se
canta de popor, daca iei aminte,
este o pregatire pentru impartasire,
fiindca zice: "Noi, care in chip
tainic inchipuim pe Heruvimii cei
cu ochi multi si cantam cantarea
cea intreit sfanta, sa lepadam de la
mintea noastra toata grija acestei
lumi, pentru ca sa primim in
sufletele noastre si sa ne
impartasim cu Imparatul tuturor,
Cel ce este nevazut inconjorat de
cetele ceresti ale ingerilor.
Acelasi lucru insemneaza si
rugaciunea Domneasca, care se zice
dupa prefacerea Sfintelor Taine.
Caci prin aceasta crestinii cer de la
Dumnezeu si Tatal sa le dea Painea
cea spre fiinta, care este cu
adevarat Sfanta Impartasanie.
Insusi numele cu care Sfanta
Liturghie se numeste in special:
comuniune si adunare, obliga la
deasa impartasire. Deoarece
comuniune si adunare insemneaza
ca prin impartasirea cu Trupul si
cu Sangele lui Hristos, toti
credinciosii se aduna, se
impartasesc si se unesc cu Hristos
si se fac un Trup si un Duh cu El.
Deci din toata sfanta randuiala a
Sfintei Liturghii, nu se vede oare ca
sunt indatorati crestinii, care merg
la Sfanta Liturghie sa se
impartaseasca adesea? Nu sunt
oare indatorati sa faca acest lucru,
ca sa arate ca impartasirea este
adunare si cina si sa nu fie
calcatori ale acelora pe care le cred
si le marturisesc? Iar daca nu se
impartasesc precum o marturisesc,
ma tem, ma tem ca nu cumva sa
fie calcatori. Ci si preotul care ii
cheama si celelalte cuvinte si
sfintite lucrari si randuieli, care se
fac la Sfanta Liturghie, nu stiu daca
isi mai au adevarata lor randuiala
si cuvenitul lor rost. Fiindca toti,
pana la unul se leapada si nu se
gaseste nici un crestin, care sa le
implineasca si sa asculte chemarea
preotului sau mai bine zis a lui
Dumnezeu, ci se intorc acasa
neimpartasiti cu cele Sfinte, fara sa
fi binevoit cineva sa se apropie si
sa se impartaseasca.
De aceea si dumnezeiescul
Hrisostom, urmand Sfintelor
canoane ale Sfintilor Apostoli si ale
Sfantului Sinod pomenit mai inainte
si mai ales socotind ca toate
sfintele lucrari ale Sfintei Liturghii
au in vedere impartasirea
credinciosilor, socoteste nevrednici
chiar si de intrarea in biserica, pe
cei ce merg la Sfanta Liturghie si
nu se impartasesc.
"Vad, zice, ca multi se impartasesc
mai mult din obicei si nu dupa
dreapta judecata. pentru ca atunci
cand vine Postul Mare, toti, in
orice stare s-ar afla, fie vrednici,
fie nevrednici, se impartasesc. Tot
asa fac si cand vine ziua Bobotezei,
chiar daca acest timp nu este
pentru impartasire.
Dar nici Boboteaza si nici Postul
Mare nu fac vrednici pe oameni
pentru impartasire, ci ii face
vrednici curatia sufletului. Cu
aceasta te poti impartasi in fiecare
zi. Caci zice Sfantul Apostol Pavel,
ca ori de cate ori va impartasiti
vestiti moartea si patimile
Domnului, adica faceti pomenirea
mantuirii voastre, adica a
binefacerii pe care a-ti primit-o.
Gandeste-te bine cata grija aveau
cei ce mancau din jertfa Legii
Vechi? Ce nu faceau? Cum se
pregateau? Necontenit se curateau.
Iar tu care vrei sa te impartasesti
din jertfa de care se cutremura si
ingerii, vrei sa te curatesti numai in
anumite timpuri? Cum te apropii de
Altarul lui Hristos si indraznesti sa
te impartasesti cu cu mainile si
buzele necurate si intinate?
Vad ca se face multa neranduiala la
impartasire. In celelalte zile ale
anului nu va impartasiti chiar daca
adeseori sunteti curati; iar cand
vin Pastile, chiar daca ati facut
ceva rau, indrazniti si va
impartasiti. Vai de nepriceperea si
de raul vostru obicei !
Zadarnic se savarseste Liturghia in
fiecare zi, ca nu va impartasiti.
Zadarnic stam in fata Altarului, ca
nimeni nu vine sa se impartaseasca.
Acestea le spun, nu ca sa va
impartasiti oricum, la intamplare,
ci ca sa va faceti vrednici.
Omule, nu esti vrednic sa te
impartasesti? Atunci nici pe
celelalte rugaciuni ale Liturghiei nu
esti vrednic sa le auzi. Auzi pe
diaconul care striga: cati sunteti in
stare de pocainta, rugati pe
Dumnezeu sa va ierte; cei ce nu se
impartasesc se afla inca in stadiul
de pocainta pentru pacatele lor.
Deci de ce stai? Daca esti dintre cei
ce se pocaiesc nu poti sa te
impartasesti. pentru ca cel ce nu se
impartaseste face parte dintre cei
ce se pocaiesc.
Din ce pricina striga diaconul: iesiti
cei ce nu puteti sa va rugati lui
Dumnezeu? Si tu stai cu indrazneala
si cu obraznicie! Iar daca nu esti
dintre cei ce se pocaiesc, ci din cei
ce pot sa se impartaseasca, cum de
nu te grijesti sa te impartasesti?
Cum de nu socotesti impartasirea
ca un mare har, ci o dispretuiesti?
Gandeste-te bine. Masa
imparateasca este pregatata. Ingerii
slujesc la masa; insusi Imparatul
este de fata si tu stai cascand!
Imbracamintea sufletului isi este
murdara si tie nu-ti pasa? Sau este
curata? Atunci stai la masa si
mananca din cina. La fiecare
Liturghie, Hristos vine sa vada pe
cei ce stau la masa si spune si
acum fiecaruia, prin constiinta sa:
Prietenilor, cum stati aici in
Biserica, fara sa aveti haina de
nunta? Nu a zis: De ce stai la masa?
ci inainte de sedere ii zice ca nu
este vrednic nici sa intre inlauntru,
deoarece nu i-a spus ca de ce a
intrat.
Pe toate acestea le striga si acum
Hristos catre noi toti, pentru ca
stam nerusinati si cu obraznicie. Ca
cel ce nu se impartaseste este
nerusinat.
Din pricina aceasta, diaconul intai
indeparteaza pe cei ce se afla in
pacate. Caci precum cand un
stapan vrea sa mearga la masa, nu
trebuie sa fie de fata slugile care au
gresit, ci sunt indepartate, tot asa
se intampla si aici, cand se
savarseste Liturghia si se jertfeste
Mielul si Oaia stapanului.
Cand auzi: sa ne rugam toti
impreuna; cand vezi ca se deschid
usile altarului, sa socotesti ca se
deschide si cerul si coboara ingerii.
Deci nu trebuie sa fie nici unul din
cei nebotezati, dar nici unul
botezat insa necurat sau spurcat.
Rogu-te sa-mi spui daca cineva
invitat la o masa, merge, intra
inlauntru, se spala pe mani si se
aseaza dar apoi nu mananca, oare
nu jigneste pe imparatul, care l-a
chemat ? Nu era mai bine sa nu se
fi dus deloc ? Asa si tu, ai venit la
masa, ai cantat cu ceilalti, ai
marturisit ca esti vrednic, deoarece
nu ai iesit cu cei nevrednici, atunci
de ce ai ramas, daca nu se
impartasesti din masa ?
Dar zici ca esti nevrednic ! Atunci
esti nevrednic si sa asculti sfintele
rugaiciuni, deoarece Duhul Sfant
coboara nu numai in Sfintele Taine,
ci si in cantarile acelea. Nu vezi pe
slugile stapanului ca in primul rand
spala masa, curata casa si pe urma
aseaza farfuriile. Asa se intampla si
cu rugaiciunile; cu glasul
diaconului, spalam ca si cu un
burete Biserica, pentru ca Tainele
sa se savarseasca in Biserica curata
si fara de pata. Ochii necurati sunt
nevrednici de aceasta priveliste.
Urechile intinate nu sunt vrednice
sa auda aceste cantari, pentru ca
asa porunceste Legea. Chiar daca
un animal se apropia de muntele
Sinai, el era ucis cu pietre. Cu atat
mai nevrednici au fost, ca nici la
poalele muntelui nu le-a ingaduit sa
stea, chiar daca pe urma s-au
apropiat si au vazut locul unde a
stat Dumnezeu.
Asa si tu, crestine, daca nu esti
vrednic sa te apropii si sa vezi pe
Dumnezeu la Sfanta Liturghie,
pleaca impreuna cu catehumenii,
pentru ca cu nimic nu te deosebesti
de ei. Deoarece nu este acelasi
lucru ca omul sa greseasca inaintea
lui Dumnezeu, inainte de botez sau
dupa ce s-a botezat si sa se faca
nevrednic de Impartasire. As fi vrut
sa va spun lucruri mai multe si mai
infricosate, dar ca sa nu va
impovarez mintea, sunt deajuns
acestea. Caci cei ce nu se
inteleptesc cu acestea, nici cu mai
multe nu se pot indrepta.
Spune-mi, te rog, daca un imparat
ar porunci: Cine va face cutare rau,
acela sa nu se apropie sa manance
la masa mea, oare nu ti-ai fi dat
toata silinta sa te pazesti ca sa nu
pierzi aceasta cinste? Preotul ne
cheama sa mergem sa ne
impartasim si noi ne lenevim,
intarziem si nu alergam repede sa
primim acest dar? Oare ce alta
nadejde de mantuire ne-a mai
ramas? Nu putem spune ca ne
impiedica boala sau firea, ci
neglijenta ne face nevrednici
(Omilia a treia la epist. catre
Efeseni).
Auzi, frate, ce spune acest mare
dascal as Bisericii, ca nu sunt
vrednici sa se duca la Liturghie,
acei care fara motiv nu sunt
pregatiti sa se impartaseasca.
Dar tu ce raspunzi? Apoi, daca asa
stau lucrurile, nu mai merg deloc
la Liturghie!
Nu, fratele meu, nici aceasta sa nu
o faici, caci cazi sub afurisenie, asa
cum hotaraste si sfantul Sinod
ecumenic II Trulan, care zice: "Cel
ce nu merge la biserica trei
Duminici, daca este preot sa se
cateriseasca, iar daca este mirean
sa se afuriseasca". Asa hotaraste si
Sfantul Sinod local, din Sardica, in
canonul 11.
Deci cazi sub afurisenie, iubite,
daca nu faci aceste doua: adica sa
mergi la Sfanta Liturghie si sa te
pregatesti cat poti ca sa te
impartasesti, daca nu esti oprit. Nu
trebuie sa nesocotesti nici pe una,
nici pe alta.
Facand astfel, pazesti toate sfintele
lucrari ale dumnezeiestii Liturghii,
asa cum am spus mai inainte, si nu
calci Randuiala pe care a primit-o
Biserica de la insusi Domnul
nostru, de la Sfintii Apostoli, de la
Sinoade si de la toti sfintii. Si
Randuiala aceasta este: Sa se
sfarame Sfanta Paine la fiecare
Liturghie si credinciosii, care nu au
oprire, sa mearga sa se
impartaseasca.
Pentru ca, precum spune Sfantul
Simeon Tesaloniceanul
"Dumnezeiasca Liturghie este o
lucrare sfanta pentru pregatirea
Preasfantului Trup si Sange a lui
Hristos, ca sa fie dat spre
Impartasire tuturor credinciosilor.
Acesta este intreg scopul si rostul
Liturghiei: Impartasirea
credinciosilor"
mai multe aici: http://sihastru.forumup.com/about5041-0-asc-15-sihastru.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu